Într-o zi ploioasă din 1850, o tânără fată, murdară și dezorientată, a fost găsită de poliția din New York

Într-o zi ploioasă din 1850, o tânără fată, murdară și dezorientată, a fost găsită de poliția din New York. Ea le-a vorbit într-o limbă străină pe care ei nu o puteau înțelege.

A fost dusă la un spital francez, unde a fost diagnosticată cu amnezie și identificată ulterior drept Adele Hugo, fiica marelui romancier francez Victor Hugo, autorul romanului Les Miserables.

Povestea ei i-a frânt inima tatălui ei, care a aflat că ea se îndrăgostise nebunește de un ofițer englez, Albert Pinson, care a respins-o.

Ea l-a urmat peste Atlantic până în Noua Scoție, unde regimentul său a fost transferat, pentru a trăi din banii ei timp de mai mulți ani, până când el a abandonat-o fără bani și fără prieteni în New York.

Adele a fost trimisă înapoi în Franța. Copleșită și umilită, plină de melancolie, ea a jurat să nu mai vorbească niciodată.

Victor Hugo a încercat în zadar timp de 35 de ani să o determine să-și încalce jurământul.

Timp de 65 de ani, din 1850 până la moartea ei în 1915, Adele nu a mai vorbit niciodată, ceea ce este considerat a fi cea mai mare tăcere auto impusă din istoria scrisă.

Se presupune că au existat mai multe versiuni ale acestei tragedii… 

Am vrut să o spun pe cea care a avut cel mai mare impact asupra mea… 

Boala ei cauzată de respingerea iubirii neîmpărtășite se numește „fobia iubirii”.

Text preluat