Dacă îi reușea, eram cea mai bogată țară din lume!

Ce planuri avea Nicolae Ceaușescu: Nu ne-am mai fi plâns niciodată de lipsa banilor
La sfarsitul anului 1982, Romania atingea varful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependenta de Fondul Monetar International.
Presata de FMI, tara noastra ar fi urmat sa intre inblocaj financiar si incetare de plati urmand a fi nevoita sa-si vanda resursele naturale cum s-a intamplat 25 de ani mai tarziu.
Numai ca Nicolae Ceausescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotarand dupa 1985 sa faca plata tuturor datoriilor externe inainte de termen, Romania nemaintrand in capcana tranzactiilor bursiere intinsa de FMI si a vanzarilor pe bursele internationale ale unor active ale Statului Roman.
In martie 1989, insa, Ceausescu reusise sa ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populatiei.
In plus, Romania mai avea in bancile sale un plus de 3,7 miliarde USD si creante de 7-8 miliarde USD.
Arhivele oficiale, coafate in cei 24 de ani scursi de la revolutie, nu mai pot justifica azi decat existenta a 2 miliarde USD. Exista indicii ca in noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidentiala de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinatia Teheran, scrie nasul.tv.
Si ca avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cantarind 24 t. Intr-adevar, avionul figureaza in fisele de evidenta aeriana ca s-a intors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Ceausescu descoperise inca din 1987 ca Romania avea in propria ograda toate „comorile” care-i permiteau sa nu mai depinda vreodata de FMI si mai mult decat atat i-ar fi facut concurenta acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul si Libia, intr-o banca care sa acorde imprumuturi cu dobanzi mici, destinate tarilor in curs de dezvoltare.

Și ca avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cantarind 24 t. Intr-adevar, avionul figureaza in fisele de evidenta aeriana ca s-a intors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Ceausescu descoperise inca din 1987 ca Romania avea in propria ograda toate „comorile” care-i permiteau sa nu mai depinda vreodata de FMI si mai mult decat atat i-ar fi facut concurenta acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul si Libia, intr-o banca care sa acorde imprumuturi cu dobanzi mici, destinate tarilor in curs de dezvoltare.