20 Mai-ZIUA MONDIALĂ A ALBINELOR VIATA UNEI ALBINE!

După ce matca depune un ou într-o alveolă, durează 21 de zile ca să se nască albina. În aceste 21 de zile albina are trei stadii de dezvoltare : ou , larvă şi nimfă.
De-a lungul vieţii, albina munceşte în continuu, în funcţie de vârstă. În primele 20 de zile, albina lucrătoare execută tot felul de lucrări în stup, iar în ultimile 15 zile ale vieţii devine albină culegătoare. Chiar în ultimele zile de viaţă, albina de regulă rămâne în stup, ea muncind în continuare, până la ultima răsuflare.

Enumerarea principalelor activităţi pe care le are albina în cursul vieţii :

DOICILE – prima etapă din viaţa albinei, în care se ocupă de îngrijirea puietului. Rolul lor este să încălzească puietul, să supravegheze dezvoltarea şi să hrănească larvele. Din acest tip de albine se desprinde un grup de câteva zeci de albine care sunt …
– CURTENCELE – grupul acesta de albine formează suita regală care însoţeşte regina pretutindeni, rolul principal fiind de a hrăni regina, dar asigură şi paza ei

CURĂŢITOARELE – asigură curăţenia în stup, adună toate resturile şi impurităţile şi le scot afară.

STRĂJERELE – sunt albinele care asigură paza stupului. Ele păzesc intrarea în stup, verifică fiecare albină care intră şi nu lasă nici un străin să treacă. Dacă descoperă un intrus, dau imediat alarma.

VENTILATOARELE – sunt cele care, cu ajutorul aripilor, formează curenţi de aer, asigurând microclimatul perfect pentru dezvoltarea familiei de albine.

CERESELE – ele sunt albinele tinere care au glandele cerifere dezvoltate la maxim şi produc ceara necesară la construcţia fagurilor; din acest grup se desprind ….
– ZIDĂRIŢELE – albine care, din solzişorii de ceară produşi de cerese, construiesc fagurii.
– INGINERIŢELE – s-a observat că la construirea fagurilor noi sunt câteva albine care fac “măsurători “ şi supraveghează zidăriţele în munca lor . Ele sunt albinele care ştiu cum trebuie facută temelia pe care se reazămă celulele.

CERCETAŞELE – albine care în permanenţă cercetează zona şi caută cules. În cazul în care descoperă ceva, la întoarcerea în stup execută un “dans” mobilizator cu care sunt capabile să informeze culegătoarele cu exactitate despre cele descoperite.

SACAGIŢELE – sau cărătoarele de apă. Stupul are nevoie de apă, această apă fiind folosită la prepararea hranei sau la asigurarea microclimatului în stup.

CULEGĂTOARELE DE POLEN – culeg polen pe care îl depozitează ( în două coşuleţe aflate pe ultima pereche de picioruşe) în timpul transportului la stup .

CULEGĂTOARELE DE NECTAR – acestea adună nectarul preţios care va fi transformat, în stup, în miere.

CULEGĂTOARELE DE PROPOLIS – sunt albinele care aduc în stup propolisul. Propolisul este transportat în coşuleţe, iar descărcarea coşuletelor se face cu ajutorul pintenilor.

CHIMISTELE – ele prepară păstura (enzime+miere+polen ) necesară creşterii puietului.

MAGAZIONERELE – stau în stup şi se ocupă de aşezarea mierii în funcţie de calitatea şi tipul ei. Nectarul adus în stup înainte de a deveni miere este mutat de câteva ori şi prelucrat în guşa albinei. Magazionerele se ocupă de organizarea acestei munci .
text și imagine preluate